Tag Archives: transmitem live

Ce presupune transmiterea unui eveniment live streaming?

5.00 avg. rating (99% score) - 2 votes

Ce presupune transmiterea unui eveniment live streaming?

  • O conexiune la Internet stabilă, de minim 10 Mbps. E recomandat să existe şi o linie de backup, cu aceeaşi capacitate. Unele locaţii au deja conexiune Internet.

  • Filmarea evenimentului cu camere SD sau HD.

  • O ieşire SDI din camere sau mixerul video – prin care echipamentele noastre primesc semnalul video şi audio.

  • Prezenţa echipei noastre cu echipamente de captură, encodare şi transmisie.
    Imaginea şi sunetul trec printr-un encoder care creează din ele stream-uri video paralele cu bitrate-uri (calităţi) diferite. Atunci când userii văd transmisia la o calitate mai bună sau mai slabă, ei trec de fapt de la un bitrare la altul, fără nicio întrerupere sau desincronizare.
    Din encoder, bitrate-urile ajung în datacenterul nostru prin conexiunea Internet. De aici, se pot ditribui în toată lumea.

eveniment-Live-streamimg

Transmisterea unui Eveniment Live streamimg

  • Publicarea transmisiei – pe site-ul companiei, publicaţiei sau partenerilor tăi
    Îţi vom pune noi la dispoziţie un cod de embed pentru un player care funcţionează pe orice browser sau device şi ştie să aleagă bitrate-ul potrivit pentru viteza de Internet şi capacitatea de procesare a fiecărui user.

  • Posibilitatea de a monetiza. Accesul la Live stream-ul (eveniment live streaming online) poate fi dat priuntr-un cod, dupa ce clientul a platit cu cardul.
  • Posibilitatea de a restrictiona. Daca doriti ca transmisiunea LIVE streaming sa fie privata putem da acces unei anumite liste de clienti. Sa presupunem ca doriti sa faceti cadou acest LIVE stream doar clientilor care au cumparat un anumit produs, sau au participat la o anumita promotie. Sau o daruiti celor mai fideli clienti.
  • Distribuţia transmisiei către privitori.
    E foarte important să avem o estimare a numărului de privitori înainte de eveniment pentru că soluţia de distribuţie se personalizează în funcţie de traficul pe care trebuie să îl susţină.

  • Stocarea transmisiei
    După eveniment, înregistrarea transmisiei poate fi păstrată pe serverele noastre. Va punem la dispozitie inregistrarea evenimentului.

5.00 avg. rating (99% score) - 2 votes

Liviu Pasat si “Salvati copiii”: Daruind vei Dobandi! – impreuna pentru copii, LIVE

5.00 avg. rating (99% score) - 2 votes

Liviu Pasat

Trezeste Banii continua seria de evenimente caritabile cu unul special in parteneriat cu “Salvati Copiii”.

Ce este si mai INEDIT de data aceasta? Seminarul va fi transmis LIVE pentru cei care nu sunt din Bucuresti si totusi vor sa vada acest seminar dar in acelasi timp vor sa ajute  copiii.

Va puteti inregistra la http://www.liviupasat.ro/reg-event/ daca optati pentru varianta LIVE ONLINE, si il puteti viziona din sufrageria dumeavostra.

Sau va puteti inregistra aici http://www.liviupasat.ro/seminar-aproape-gratuit-bucuresti/ daca veniti in sala.

Liviu Pasat timeTV
Liviu Pasat

Sub motto-ul “Daruind vei Dobandi!” te invitam la un eveniment UNIC in Bucuresti pe care il realizam doar de doua ori pe an:

COMUNICARE si Business Networking

Recomandat pentru cei care:

  • vor sa isi dezvolte abilitatile de comunicare
  • vor sa faca schimb de carti de vizita
  • vor sa daruiasca si altor copii cadouri
  • se inscriu inainte de a se epuiza locurile 🙂

BUCURESTI – 10 APRILIE – doua sesiuni – de la ora 11:00 sau de la ora 19:00. BUCURESTI – Hotel RIN CENTRAL – Strada Traian nr. 55A.

Vei putea participa daruind. Accesul la seminar se va face pe baza de alimente si rechizite scolare. Fiecare participant poate alege unul din pachetele descrise mai jos care contin lucruri importante pentru un centru de copii, mai ales in perioada de sarbatori.

Pachet 1:
1 kg orez; 1 pachet de cereale (pentru micul dejun); 1 l de ulei; 5 caiete dictando(A5); 5 pixuri; 1 ciocolata

Pachet 2:
1 kg de paste (macaroane/spargheti); 1 kg de malai, 1 l de suc (cutie); 5 caiete matematica (A5); 5 creioane + radiera; 1 cutie de bomboane
Pachet 3:
1 kg faina; 1 kg de fasole (boabe); 1 pateu (de pui sau vegetal); 1 cutie de biscuiti; 1 cutie de napolitane
Pachet 4:
3 pachete biscuiti; 2 pungi napolitane (gen Naty), 1 ciocolata

Pachet 5:
3 pachete turta dulce; 2 pachete bomboane (gen Sugus)

Cine ar trebui sa participe?

  • Cei interesati sa comunice mai eficient
  • Cei interesati sa creeze mai usor relatii de afaceri
  • Cei interesati sa faca schimb de carti de vizita

Cateva din lucrurile pe care o sa le afli participand la seminar:

  • De ce business networking?
  • Vanator vs agricultor.
  • Persoane de interes. Profesionistii ascunsi ai networkingului.
  • Harti mentale. Mindset-ul unui networker profesionist.
  • Elemente de baza la o intalnire de networking.
  • Strategii pentru o intalnire de succes.
  • Comunicarea. Minset-ul pentru o comunnicare eficienta
  • Formule de adresare pentru deschiderea discutiei
  • Cele 10 calitati ale comunicarii eficiente.
  • Minutul managerial. Elevator pitch.
  • Organizatii cu specific de networking. Exemple concrete pentru Bucuresti.
  • Exercitii de networking.

Pachetele vor fi aduse de fiecare dintre participanti si vor fi preluate la intrarea in hotel de catre o echipa special desemnata in acest scop.

IMPORTANT:

– Pentru ca am primit intrebarea daca se pot aduce si alte lucruri care nu sunt incluse in pachetele de mai sus, raspunsul este DA. Se pot aduce la libera alegere, suplimentar fata de pachetul ales, orice alte alimente neperisabile sau rechizite scolare (carti de colorat, acuarele etc).

– La eveniment ar fi bine sa ai la tine minim 40 de carti de vizita.

Transmisiunea de LIVE streaming ONLINE este asigurata de TimeTV.ro si ULive.ro.

5.00 avg. rating (99% score) - 2 votes

Copiii şi televiziunea, efectele fizice. LIVE streaming

5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote

S-a constatat că acei copii cu care nu se vorbeşte, nu se joacă nimeni şi nu sunt atinşi de nimeni, au creierul cu 20 % mai mic decât media considerată normală pentru vârsta lor. Acelaşi fenomen s-a putut observa şi la animalele tinere care au fost obligate să asiste, fără să poată participa, la joaca altora.

Televiziunea exploatează doar două dintre simţurile noastre: văzul şi auzul. Mai mult, s-a observat că slaba calitate a sunetului precum şi imaginile intens colorate, strălucitoare şi derulate la frecvenţe imense afectează senzorii cărora le sunt destinate. Acuitatea vizuală a unui copil şi vederea tridimensională nu sunt dezvolatate deplin până la vârsta de 4 ani. Imaginea de televiziune este bidimensională şi neclară pentru ochii copiilor care sunt nevoiţi să-şi focalizeze privirea. Televizorul, ca orice aparat electric emite unde electromagnetice. Cercetătorii le-au caracterizat ca fiind potenţiale cauze ale declanşării diferitelor tipuri de cancer. de altfel, tot ei sfătuiesc copiii să stea la cel puţin 1,5 metri de televizor şi cel puţin 50 de cm. de ecranul monitorului de calculator.

copii-la-TV-press-ulive.ro-trasmisii-live-streaming-live-cu-telefonul-ulive

LIVE

Un alt efect negativ îl are televiziunea asupra capacităţii privirii noastre de a căuta, scana, focaliza şi identifica tot ceea ce pătrunde în câmpul vizual. Aceleaşi caracteristici sunt cele care trebuie dezvoltate pentru a citi eficient. Copiii care privesc la televizor nu-şi dilată pupilele şi nu-şi mişcă ochii, fenomene esenţiale în procesul citirii. Neutilizarea lui duce la atrofierea muşchilor oculari şi, implicit, la dificultăţi în perceperea vizuală corectă a realităţii tridimensionale. Capacitatea de a focaliza este legată de cea de a fi atenţi. Diminuarea uneia duce la scăderea celeilalte. Un copil care se uită mult la televizor va prezenta o capacitate de a se concentra mult mai mică. Un alt element care afectează percepţia realităţii este succesiunea extrem de rapidă a imaginilor (5-6 secunde la ştiri şi 2-3 secunde în reclame). Neocortexul nu are timpul necesar pentru a analiza şi descifra fiecare imagine. De asemenea, toate culorile imaginilor sunt rezultanta combinaţiilor celor trei culori de bază: roşu, albastru şi verde, lucru în totală contradicţie cu realitatea din afara televizorului. Mai mult, culorile obiectelor din televizor sunt aproape exclusiv procesate de emisfera dreaptă astfel încât cea stângă este subsolicitată.

Toate aceste lucruri demonstrează că, din punct de vedere fizic, creierul unui copil care exagerează în privitul la televizor este solicitat incorect şi, implicit, va ajunge să dea răspunsuri greşite stimulilor externi. Au apărut şi duşmanii televiziunii: jocurile video şi computerele. Posibilităţile de influenţare a dezvoltării copiilor s-au înmulţit şi a devenit aproape imposibil să prevezi modul în care acestea acţionează. Mai mult, este din ce în ce mai greu să-ţi fereşti copilul de aceşti stimuli externi care îşi pun amprenta pe modul în care va arăta construcţia finită intelectuală şi senzitivă a adultului. De aceea, oricâte aparate care să oprească televizorul în momentul începerii unui film care conţine scene de violenţă, oricâte oprelişti am pune în calea folosirii exagerate a jocurilor sau a calculatoarelor, problema nu va putea fi rezolvată astfel. E nevoie de o redefinire a rolului familiei şi al şcolii, găsirea de noi căi de colaborare între aceste două organisme şi, mai ales, conceperea unei noi strategii educative, adaptate noilor cerinţe ale societăţii dar care să nu îi facă pe copii rezistenţi în faţa sincopelor ci şi capabili să le rezolve.

Mai puteti citi pe ULive.ro si: Relaţia între stat și mass-media  …… Ce inseamna mass-media?….. Televiziunea – stimulator de violenţă ….. Copiii şi televiziunea. Streaming LIVE…

  • extras din Radu Herjeu TEHNICI DE PROPAGANDĂ, MANIPULARE ŞI PERSUASIUNE ÎN TELEVIZIUNE
5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote

Tipuri de reportaj. Televiziunea ONLINE LIVE

0.00 avg. rating (0% score) - 0 votes

Reportaj de Atmosfera

 

Poate fi usor atemporal, si datorita faptului ca textul are un caracter literar (mai) marcat. Descrie scene sau ambiante pitoresti sau semnificative, oferind astfel un context emotional evenimentului/actualitatii. Din perspectiva functiei de informare a presei, sunt necesare câteva sublinieri:
a) Daca reportajul de atmosfera apare înaintea informatiei brute importante si complete (Vd. Calitatile informarii), acest fapt conduce la subinformare. Orizontul de asteptari ale publicului este contrariat. Reportajul ar fi receptat ca o divagare, ca o tentativa de a ascunde fapte importante;
b) De regula, ritmul actualitatii nu ofera prea multe momente de respiro (= permanenta criza de spatiu). Iata de ce, locul reportajului de atmosfera este în week-end si – mai ales – în magazine.

mass media ulive.ro streaming live ulive

mass media ulive.ro streaming live ulive ONLINE LIVE

(Grand) Reportage.

1. Reportaj consacrat unui eveniment foarte important si complicat.

2. Reportaj amplu, însotit de numeroase ilustratii, considerat ca si ancheta (jurnalistica), o suma a genurilor redactionale. Deoarece spatiul tipografic este amplu, si în jurul textului principal pot fi grupate alte texte de diferite facturi (mici reportaje, interviuri succinte, portrete, profiluri etc.) – care îl completeaza. De regula, grand reportage presupune o redactare mult mai elaborata, în care sunt folosite elemente ale artei narative, dramatizarea etc.

Reportajul în Televiziune.

Telul reportajului în televiziune este acelasi: sa informeze în asa fel încât telespectatorul sa se simta în mijlocul evenimentului. Imaginile bine alese, cu continut de informare, “graitoare”, corect montate, cu un mixaj armonios (imagine + cuvânt + sunet). Primplanul alternat cu gros-planul subliniaza unghiul de abordare si, totodata, planul textului. Sound-ul (zgomote, sunete din mediul ambiant) completeaza decorul. Sunt detaliile semnificative. Citatele/dialogurile reprezinta marturiile din si despre realitate. Iar o grimasa, o exclamatie de durere/de bucurie spun instantaneu tot atât cât mai multe cuvinte bine alese. Gândirea/sensibilitatea reporterului de televiziune sunt preponderent vizuale.

Dar colectarea informatiei (tehnica interviului, ascultarea, empatia etc.) – sunt tehnici comune, universal-valabile.
Reportajul de televiziune(în afara distinctiei valabile si pentru interviu: în direct vs. înregistrat) se clasifica, practic, dupa aceleasi criterii.

Criteriul nu este neaparat timpul (timing). Asadar, mic reportaj, reportaj de atmosfera, portret, profil, grand reportage, reportaj-ancheta. Sau/si transmisii LIVE (reportaje) în direct, istorice: aselenizarea, asasinarea unui presedinte de stat sau (doar?) spectacole planetare: Olimpiada, un campionat mondial de fotbal etc. (Vd. si Breaking News). Reportajul scris, reportajul vazut, doua fatete ale unei singure realitati: jurnalismul creativ, inteligent, performant.

Extrase din Manual de jurnalism, vol. I,
Bucuresti, Ed. Tritonic)

0.00 avg. rating (0% score) - 0 votes

Ai o emisiune si nu gasesti TELEVIZIUNEA care sa o difuzeze LIVE?

0.00 avg. rating (0% score) - 0 votes

LIVE

Da, ai citit bine!

Time TV isi alcatuieste grila de programe. ACUM deschidem un spatiu de emisie si poti sa aplici proiectul tau de emisiune spre aprobare. Stim cu totii ca la televiziunile mari este foarte greu sa negociezi spatiul de emisie dar ACUM TimeTV doreste sa treaca la alt nivel, cel de televiziune ONLINE. Vom forma impreuna cu tine o alternativa la programele TV deja existente pe piata. Te-ai saturat de continutul pe care il vezi la televizor si crezi ca poti face diferenta. Acum este momentul sa dovedesti asta. Cine stie, poate esti genial si TimeTV poate deveni rampa ta de lansare.

Emisiune LIVE TimeTV ONLINE streamig live video

LIVE

Daca esti absolvent al unei scoli de FILM sau TELEVIZIUNE si nu ti-ai gasit un loc de munca in domeniul jurnalistic te poti desfasura in spatiul de emisie al TimeTV. Singura conditie este sa iti poti produce singur emisiunea. Noi vom prelua acest continut, vom pune semnatura ta pe el si iata… ai propria emisiune la TV.

Nu trebuie sa fie neaparat o emisiune. Daca ai cunostinte jurnalistice poti incepe prin scrierea unor articole. Multi altii au facut-o deja prin rubrica SCRIE SI TU!. Iti garantam ca in echipa TimeTV poti creste. Iti poti aprofunda cunostintele de redactor, editor text, editor de imagine, cameraman, regizor de emisie, regizor de transmisiuni LIVE.

Mai multe detalii gasesti AICI

Mai puteti citi pe ULive.ro si: Relaţia între stat și mass-media  …… Ce inseamna mass-media?….. Televiziunea – stimulator de violenţă.  ….  Copiii şi televiziunea. Streaming LIVE…

0.00 avg. rating (0% score) - 0 votes

Copiii şi televiziunea. Streaming LIVE…

5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote

Streaming LIVE

Am văzut în capitolele anterioare modul în care televiziunea influenţează nu numai capacităţile fizice şi intelectuale ale copiilor dar şi procese extrem de importante: concentrarea, atenţia, imaginaţia. Vom analiza acum alte efecte ale modului în care televiziunea recreează realitatea şi urmăririi în exces a programelor. Copii se uită la televizor, în medie, 23 de ore pe săptămână, mai puţin decât timpul petrecut la şcoală şi cu mult mai puţin decât cel petrecut discutând cu părinţii sau cu prietenii. Un studiu mondial realizat de Academia americană de pediatrie arată că, din cei 70 de ani pe care îi va trăi, un om va sta 7 ani în faţa televizorului.

copii-TV-press-ulive.ro-trasmisii-live-streaming-live-cu-telefonul-ulive

Streaming

O statistică îngrijorătoare arată că preşcolarii îşi petrec cea mai mare parte a timpului liber în faţă micilor ecrane. Este extrem de răspândită practica părinţilor de a-şi pune copiii (chiar dacă sunt foarte mici) în faţa televizoarelor pentru a-i linişti şi pentru a scăpa de grija lor. Atracţia pe care în special reclamele o exercită asupra copiilor cu vârste foarte fragede se explică prin succesiunea foarte rapidă de imagini intens colorate, de însoţirea acestora cu melodii jucăuşe şi de folosirea masivă în publicitate a copiilor, a personajelor din desenele animate sau a unor fiinţe fantastice. De asemenea, s-a constatat că, pe măsură ce cresc, tot mai multe activităţi le desfăşoară în prezenţa unui televizor prins. Mănâncă sau se joacă, îşi fac lecţiile sau discută cu ceilalţi în faţa televizorului. Atenţia copiilor este împărţită. S-a constata că 60 % din timp îl acordă televizorului şi nu celeilalte activităţi desfăşurate simultan.

După 6 ani, durata vizionării programelor televiziunii scade sensibil atât din cauza diminuării timpului liber cât şi existenţei unor alternative. În adolescenţă creşte iar, în primul rând din cauza incapacităţii multor tineri de a construi relaţii cu ceilalţi şi de a-şi folosi timpul liber în activităţi desfăşurate alături de prietenii lor, în paralel cu scăderea sensibilă a celor realizate împreună cu părinţii.

Televiziunea ilustrează interacţiunea socială şi relaţiile interumane. Oamenii din televizor îşi exprimă sentimentele, emoţiile, empatia, bunătatea. Ei se arată şi a fi insensibili şi violenţi. Toate acestea au un impact major asupra modului în care copiii sunt capabili să identifice situaţii similare în viaţa de zi cu zi şi să le înţeleagă conotaţiile. Televiziunea prezintă, de obicei, un complex de teme despre normalitatea sau anormalitatea unor tipuri de relaţii umane, despre legătura dintre anumite situaţii şi răspunsurile cele mai potrivite. Toate acestea reflectă valorile culturale împărtăşite de comunitatea în care se difuzează programele respective. Pe de cealaltă parte, telespectatorii sunt stimulaţi să reacţioneze la prezentarea unor situaţii care seamănă foarte mult cu cele întâlnite în realitate. Mai mult, a crescut tendinţa de a răspunde acestora in urmă în acelaşi mod în care observă că reacţionează personajele de ficţiune. Cu cât situaţia prezentată de o emisiune pare mai reală, cu atât răspunsul telespectatorului este mai intens, cu atât reacţia lui reflectă sistemul de valori în baza căruia ar acţiona în realitate.

Din păcate, situaţiile respective sunt ilustrate şi în emisiunile adresate copiilor, ele neputând fi identificate corect, din cauza lipsei de experienţă practică. Astfel, copiii află cu ce situaţii s-ar putea întâlni în viaţă dar, mai presus de aceasta, învaţă cum să răspundă la acestea într-un mod acceptabil din punct de vedere ale normelor sociale împărtăşite de comunitate şi de realizatorii de televiziune. Televiziunea îi arată pe oameni exprimându-şi trăirile în mod explicit. Aceştia se bucură, se supără, le pare rău, se entuziasmează, le este frică, sunt surprinşi, se simt vinovaţi, sunt dezgustaţi. O analiză atentă ne arată că există un şablon relaţional între situaţie şi reacţia la ea. Cu alte cuvinte, se prezintă atât situaţia cât şi răspunsul considerat normal la aceasta. O analiză cantitativă ne arată că cele mai des reprezentate în televiziune sunt reacţiile de tipul: furie, frică, curiozitate, bucurie şi tristeţe. Mult mai rare sunt manifestările sentimentului de vinovăţie sau de dezgust. Aceste trăiri sunt asimilate de copii împreună cu modurile cele mai frecvent ilustrate de exprimare. Ei “recunosc” în viaţa de zi cu zi caracteristicile manifeste ale trăirilor celorlalţi şi nu ajung la concluzii în urma analizei situaţiei. la rândul lor, apariţia unui anumit afect atrage manifestarea lui într-un anumit fel preluat din modelul prezentat de emisiunile de televiziune. Astfel, copiii învaţă să recunoască manifestările emoţionale, îşi fac o părere despre incidenţa cazurilor în care oamenii simt una sau alta dintre emoţii, învaţă să asocieze unele situaţii cu stări afective specifice şi asimilează aşteptările societăţii privind comportamentul şi manifestările emoţionale. Totul conduce, aşa cum spuneam, la construirea unor anumite modele care includ reacţia emotivă, experienţele, expresia şi comportamentul.

Riscul cel mai mare este acela că, la situaţii asemănătoare ca formă, copiii tind să răspundă afectiv şi să se comporte conform modelului asimilat. Până la 7 ani, copiii intervievaţi au fost capabili să recunoască plăcerea şi neplăcerea manifestate de personajele preferate. După această vârstă, ei pot identifica fericirea şi tristeţea unor copiii din emisiunile văzute. dar, doar în jumătate din cazuri, au putut identifica supărarea ca stând la baza reacţiei personajului. Frica a fost şi mai greu de identificat, pentru că modul de manifestare nu corespundea modelului asimilat. Acest model se aplică nu numai în relaţiile dintre copii şi ceilalţi oameni din lumea reală ci şi între ei şi personajele sau situaţiile prezentate în televiziune. Astfel ei reacţionează emoţional la întâmplările din filmele de ficţiune şi faţă de trăirile personajelor ca în realitate.

Dezvoltarea cognitivă influenţează şi răspunsul afectiv la televiziune. Intensitatea reacţiei copiilor la conţinutul programelor scade odată cu creşterea capacităţii de a face distincţia dintre realitate şi ficţiune. În special frica este cea care se manifestă din ce în ce mai puţin pe măsură ce creşte capacitatea de a înţelege intriga filmului urmărit şi de transfera în analizarea situaţiei elemente dobândite în construirea relaţiilor de zi cu zi. Mai mult, s-a observat că frica este mult mai pregnantă în situaţii cu care copiii s-ar putea confrunta în realitate. Pe măsură ce copiii cresc, apare capacitatea de a înţelege legătura dintre cauză şi efect şi de a identifica urmările concrete ale unei acţiuni, chiar dacă acestea nu sunt prezentate ca fiind succesive. Nu e de mirare că mulţi copiii folosesc schema de desfăşurare a intrigii şi ajungerea la un deznodământ ca pe un şablon pe care îl folosesc atunci când evaluează situaţii reale.

Putem concluziona că, în absenţa unei participări a părinţilor la procesul natural de creare a unei imagini despre lume şi la stabilirea unor scheme logice de comportament şi reacţie, în condiţiile în care şcoala se dovedeşte incapabilă să umple golurile lăsate de această absenţă, televiziunea este cea care, chiar dacă nu urmăreşte în mod conştient acest lucru, are un câmp larg de acţiune pentru a influenţa dezvoltarea psihică a copiilor şi de a înlocui un proces coerent de educaţie cu unul fragmentat, aproape imposibil de controlat şi cu efecte care apar într-un interval lung de timp.

Mai puteti citi pe ULive.ro si:
Relaţia între stat și mass-media  ……
Ce inseamna mass-media?…..

Televiziunea – stimulator de violenţă.

 

  • extras din
    Radu Herjeu TEHNICI DE PROPAGANDĂ, MANIPULARE ŞI PERSUASIUNE ÎN TELEVIZIUNE
5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote

Televiziunea – stimulator de violenţă. Streaming LIVE, ULive.ro

5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote

Televiziunea – (streaming LIVE, transmisiune LIVE)

Trebuie plecat de la o constatare de bun simţ. Influenţa imensă pe care televiziunea o are asupra atitudinilor, convingerilor şi comportamentului telespectatorilor săi nu poate fi negată şi, prin urmare, e greu de presupus că violenţa reflectată de programele sale ar trece fără să lase urme în modul în care oamenii se raportează la ceilalţi şi la societate. Rămâne de văzut în ce măsură conţinutul programelor influenţează creşterea numărului manifestărilor violente din societate. S-au realizat mai multe studii în acest sens. Unul dintre cele mai elocvente este Notel Study of Violence, desfăşurat într-o mică localitate din Canada. Până în 1973, anul începerii experimentului, locuitorii nu avuseseră acces la programele de televizune din cauza distanţei care separa orîşelul de centre urbane cu staţii de retransmisie a semnalului de televiziune. În doi ani, cercetătorii au putut constata o creştere cu 160 % a numărului actelor de violenţă fizică în cadrul comunităţii din Notel în timp ce, în alte două oraşe (comparabile ca mărime) în care locuitorii avuseseră acces la televiziune şi înainte de începerea experimentului, rata comportamentului violent rămăsese în mare neschimbată.

violenta-la-TV-press-ulive.ro-trasmisii-live-streaming-live-cu-telefonul-ulive

Televiziunea – (streaming LIVE, transmisiune LIVE)

Un alt studiu a vizat evoluţia ratei criminalităţii în Statele Unite, Canada şi Africa de Sud în urma apariţiei şi răspândirii televiziunii. Astfel, între 1945 şi 1974, În Canada şi Statele Unite rata criminalităţii a crescut cu 92, respectiv 93 %, în timp ce în Africa de Sud, ţară în care nu exista televiziune (!), aceeaşi rată a crescut cu 7 %. După 1975, an în care a început emisia televizată şi în Africa de Sud, rata criminalităţii a crescut cu 130 %. În fiecare ţară s-a observat că în 10-15 ani de la introducerea televiziunii, numărul crimelor s-a dublat. Există cazuri celebre în istoria criminalităţii de tineri care au ucis numai pentru a copia o schemă violentă văzută în televiziune. Un mare impact asupra publicului american a avut-o cazul fraţilor Brown din Minessota, care şi-au ucis părinţii, folosind un procedeu copiat până la amănunt dintr-un film de ficţiune văzut la televizor. Cei doi au fost condamnaţi, deşi apărarea a susţinut până la sfârşit că o responsabilitate egală poartă şi televiziunea care programase filmul incriminat.

Cauzele violenţei din societatea contemporană sunt multiple: creşterea într-o familile dezorganizată, abuzurile la care au fost supuşi copiii, frustrarea legată de nivelul de trai, continua goană după oportunităţi mereu refuzate, dificultatea din ce în ce mai mare de a trece peste prăpastia care separă categoriile sociale, greutatea de a alege singur un drum în viaţă etc. În orice caz, decizia privind dacă şi cum să folosim violenţa ca răspuns la numeroasele şi variatele conflicte cărora trebuie să le facem faţă în fiecare zi este determinată de regulile, normele şi standardele de comportament pe care fiecare om le asimilează din lumea înconjurătoare. Din această lume de la care învăţăm ce valori trebuie să respectăm şi în ce sistem trebuie să le integrăm pentru a ne permite o relaţionare cu ceilalţi cât mai benefică pentru întregul ansamblu al societăţii, fac parte nu numai părinţii noştri şi şcoala cu educatorii ei ci şi televiziunea, cu cele peste 7 ore cât ne pătrunde în medie în casă. Oamenii au tendinţa de a învăţa de la fiecare element cu care vine în contact. Este imposibil de crezut că ei nu învaţă de la acea structurare a realităţii care le este propusă în fiecare zi într-o cantitate care, aşa cum arătam în alt capitol, este depăşită doar de somn şi de serviciu. Astfel, televiziunea a început să joace un rol subtil de profesor de norme şi standarde de comportament, rol acceptat (dacă nu întotdeauna conştient) de majoritatea telespectatorilor. De aceea, este greu de contestat faptul că orice modificare a atitudinilor şi comportamentului unor indivizi nu are la bază o schimbare a sistemului de valori în care acesta crede şi, implicit, o influenţă a acelor surse care au şi rol educativ.

Perseverenţa cu care mulţi manageri şi jurnalişti susţin că televiziunea nu ar trebui să aibă un rol educativ arată tocmai incapacitatea de asumare a acestui rol pe care televiziunea l-a căpătat, indiferent de intenţiile sale. A susţine că televiziunea informează fără să formeze este ca şi cum ai dori ca soarele să încălzească fără să dea lumină. Orice act informativ este, în acelaşi timp, şi un act formativ, chiar dacă intenţiile sursei nu converg în această direcţie. Este un fenomen obiectiv care ar trebui să-i preocupe pe acei jurnalişti care cred că, negând rolul educativ al televiziunii, acesta nu există.

Mai puteti citi pe ULive.ro si:
Relaţia între stat și mass-media  ……
Ce inseamna mass-media?

 

  • extras din
    Radu Herjeu TEHNICI DE PROPAGANDĂ, MANIPULARE ŞI PERSUASIUNE ÎN TELEVIZIUNE
5.00 avg. rating (99% score) - 1 vote